Un nou studiu de amploare a oferit dovezi clare care arată că oamenii care au „grăsime brună” sunt mai puțin predispuși la o varietate de afecțiuni medicale.
„Pentru prima oară, am dezvăluit o legătură cu un risc mai scăzut pentru dezvoltarea anumitor afecțiuni. Aceste rezultate ne fac mai încrezători privind potențialele beneficii terapeutice ale vizării grăsimii brune”, a explicat Paul Cohen, unul dintre cercetători și medic la Spitalul Universitar Rockefeller.
„Grăsimea brună” sau „țesutul adipos brun” (BAT) este comun în rândul mamiferelor care hibernează și a nou-născuților. BAT ajută mamiferele să-și regleze temperatura, atunci când le este frig, cantități mari de mitocondrii din acest tip de țesut adipos ard energie și produc căldură. De fapt, mitocondriile bogate în fier sunt cele care conferă „grăsimii brune” culoarea sa caracteristică.
Abia în 2009, oamenii de știință au descoperit că unii adulți au „grăsime brună”, fiind de obicei întâlnită în jurul gâtului și a umerilor.
„Întrebarea de pe buzele tuturor este ce putem face pentru a avea mai multă grăsime brună? Nu avem încă un răspuns clar pentru asta , însă va fi palpitant pentru cercetători să exploreze acest aspect în următorii ani”, a spus Cohen.
Analizând 52.487 de persoane, oamenii de știință au descoperit dovezi ale prezenței „grăsimii brune” doar la puțin sub 10% dintre respondenți, adică 5.070 de oameni.
Cercetătorii cred că cifrele ar putea reprezenta o subestimare având în vedere condițiile stricte la care erau supuși participanții, aceștia fiind rugați să evite expunerea la temperaturi scăzute, exercițiile fizice și cofeina înainte de a lua parte la studiu, toate acestea fiind asociate cu activitatea „grăsimii brune”.
De asemenea, în jur de 4,6% dintre cei cu „grăsime brună” aveau diabet de tip 2. Un aspect similar a fost văzut și la rezultatele anormale ale colesterolului, 18,9% dintre oamenii cu „grăsime brună” având colesterol anormal, în comparație cu 22% dintre oamenii care nu aveau „grăsime brună”.
Totodată, hipertensiunea, insuficiența cardiacă congestivă și boala arterială coronariană au reprezentat mici diferențe pozitive între grupurile cu „grăsime brună” și cele fără, potrivit Science Alert.
Deși rezultatele sunt interesante, nu există dovezi deocamdată care să arate că „grăsimea brună” oferă imunitate la astfel de afecțiuni medicale, însă există un risc scăzut care merită explorat mai îndeaproape.
Ceea ce a fost cu adevărat fascinant a fost că „grăsimea brună” oferă o anumită protecție pentru oamenii care suferă de obezitate. Acei pacienți care aveau „grăsime brună” prezentau o prevalență a acestor boli metabolice și cardiace similară cu cea a pacienților care nu suferă de obezitate.
„S-ar părea că acești oameni sunt protejați de efectele negative ale grăsimii albe. Rezultatele noastre subliniază potențialul rol pe care BAT l-ar putea avea în promovarea sănătății cardiometabolice”, au precizat cercetătorii.
Femeile care beau o anumită cantitate de cafea pe zi ar putea avea mai puţină grăsime corporală
Grăsimea din jurul arterelor poate contribui la sănătatea vaselor de sânge
Acești roboți pot stoca energie în „rezerve de grăsime”, la fel ca oamenii
Există o legătură între grăsimea abdominală şi gândirea flexibilă? Cercetătorii cred că da